TR, DB, VN: indicativele făcute din consoane

· 9 min · Bine de știut

Mergi pe autostradă, treci pe lângă o mașină cu TR pe plăcuță și încerci să potrivești literele cu un județ. Nu iese. Nu există niciun județ care să înceapă cu T și să continue cu R, iar Turda nu e județ.

Răspunsul e Teleorman, iar acum afli de ce litera a doua nu are nicio legătură cu a doua literă a numelui. Regula care le explică pe toate cele de acest fel se învață în două minute.

  1. TR este Teleorman, cu reședința la Alexandria.
  2. DB este Dâmbovița, cu reședința la Târgoviște.
  3. VN este Vrancea, cu reședința la Focșani.
  4. TL este Tulcea, VL este Vâlcea, VS este Vaslui, BT este Botoșani.
  5. Regula comună: se păstrează prima consoană și încă una din interiorul numelui, nu primele două litere.

De ce nu se iau pur și simplu primele două litere?

Fiindcă s-ar bate cap în cap. Teleorman și Telciu ar da amândouă TE, Vrancea și Vaslui ar da VA, iar Tulcea și Timiș ar ajunge la TI și TU, prea aproape una de alta pentru o plăcuță citită din mers. Cine a compus lista a avut de rezolvat patruzeci și una de probleme simultan, cu obligația ca fiecare pereche să rămână distinctă chiar și murdară de noroi.

Soluția a fost scheletul consonantic. Iei numele județului, arunci vocalele și păstrezi consoanele care poartă sunetul: Teleorman lasă T și R, Dâmbovița lasă D și B, Vrancea lasă V și N. Metoda e veche și o folosesc și alte limbi când scurtează un cuvânt lung, de la prescurtările din telegrafie până la codurile aeroportuare.

Odată prinsă regula, jumătate din listă se citește singură.

Cele care par nume compuse, dar nu sunt

Confuzia apare pentru că o parte din indicative chiar sunt inițiale de cuvinte. BN vine de la Bistrița-Năsăud, SM de la Satu Mare, CS de la Caraș-Severin. Sunt județe cu nume din două bucăți, deci fiecare literă are cuvântul ei.

Alături de ele stau cele din consoane, iar ochiul nu are cum să le separe dintr-o privire. BT arată la fel de compus ca BN, dar Botoșani e un singur cuvânt, iar T vine din mijloc. La fel VN pentru Vrancea și TL pentru Tulcea, unde litera a doua e împrumutată din interiorul numelui ca să nu se calce pe TM, indicativul Timișului.

Cazul cel mai clar rămâne DB. Dâmbovița începe cu o consoană urmată de o vocală nazalizată pe care alfabetul latin o scrie cu â, literă care nu apare pe plăcuțe. Fără ea, singura combinație rezonabilă era D plus prima consoană tare care urmează, adică B.

Ce spune textul oficial despre indicative

Lista nu e o convenție informală, ci face parte din felul în care e construit numărul. Regulamentul de aplicare a codului rutier, la articolul 23, descrie numărul ca fiind alcătuit din indicativul județului sau al municipiului București, dintr-un număr de ordine în cifre arabe și dintr-un grup de trei litere. Deci indicativul nu e un ornament regional, ci prima componentă a identificatorului.

Forma exactă a literelor, dimensiunile plăcuței și corespondența dintre indicativ și județ se stabilesc prin standard, potrivit ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1501/2006. De aceea lista se schimbă foarte rar și de aceea un indicativ rămas liber nu se reatribuie altui județ după bunul plac.

TR, VN sau TL pe o mașină din alt colț al țării

Plăcuța spune unde s-a depus dosarul, nu unde doarme mașina în seara asta. Indicativul se dă după domiciliul proprietarului din momentul înmatriculării, iar o mutare ulterioară nu obligă la schimbarea plăcuței cât timp mașina nu își schimbă stăpânul. Un TR pe centura Clujului e cât se poate de normal: fie omul s-a mutat, fie mașina e a unei firme cu sediul în Teleorman, fie e împrumutată.

Asta face din indicativ un indiciu, nu o dovadă. Pentru județul Teleorman, ca pentru oricare altul, pagina dedicată arată reședința, orașele mari și județele vecine, fiindcă vecinătatea explică de ce se văd des împreună anumite indicative pe același drum.

Cât de căutate sunt județele astea, de fapt

Interesant e că tocmai indicativele greu de ghicit vin din județe unde se verifică puține numere. La noi, Dâmbovița adună 7.825 de numere verificate, cu 14,8% libere, iar Teleorman, Vrancea, Tulcea și Botoșani nu intră în primele cincisprezece județe după volum. Cererea se strânge în Maramureș, Cluj, Constanța și București, adică exact acolo unde indicativul se ghicește din prima.

Are logică: oamenii verifică o combinație atunci când vor să și-o ia, iar cererea urmează populația și puterea de cumpărare. Curiozitatea despre litere merge invers, către județele mici, de unde și volumul mare de căutări pe TR sau pe VN fără nicio intenție de înmatriculare în spate.

Cum ții minte lista fără să o înveți pe de rost

Pornește de la sunet, nu de la scris. Spune numele județului cu voce tare și ascultă primele două consoane care se aud apăsat: Vrancea dă V și N, Vaslui dă V și S, Vâlcea dă V și L. Trei județe cu aceeași literă mare, despărțite de a doua consoană, exact cum a fost gândit.

Excepțiile rămân puține și țin de nume compuse sau de istorie, iar pe acelea le-am luat una câte una în articolul despre logica indicativelor. Dacă te încurcă perechile care seamănă între ele, precum CL și CJ, comparația e făcută deja în articolul despre indicativele care se confundă.

Data viitoare când vezi două litere care nu îți spun nimic, taie vocalele din numele județelor pe care le bănuiești și vezi care dintre ele lasă exact acele consoane, apoi confirmă pe lista completă din pagina de coduri de județ.