CL sau CJ? Indicativele care se confundă

· 9 min · Bine de știut

O plăcuță văzută de la treizeci de metri, pe autostradă, sau o poză de anunț făcută cu soarele în obiectiv. Citești două litere, creierul completează restul și pleci mai departe convins că mașina e din Cluj. E din Călărași, la trei sute de kilometri distanță, iar confuzia asta se face de zeci de ori pe zi în toată țara.

CL este Călărași. În două minute afli perechile care se încurcă cel mai des și regula după care s-a ales a doua literă, ca să nu mai fie nevoie să le memorezi una câte una.

  1. CL este Călărași, în sud, la Dunăre. CJ este Cluj, în Transilvania.
  2. CV este Covasna, CS este Caraș-Severin, iar CT este Constanța. Trei județe fără nicio legătură geografică între ele.
  3. DB este Dâmbovița, DJ este Dolj. Prima e lângă București, a doua are reședința la Craiova.

De ce sunt atâtea indicative care încep cu aceeași literă?

Fiindcă alfabetul e mai scurt decât harta. Țara are 41 de județe plus municipiul București, iar sistemul de indicative folosește una sau două litere latine. Judecând doar după inițiala numelui, șapte județe s-ar bate pe litera B, patru pe S, trei pe V și tot așa. A doua literă a fost adăugată tocmai ca să le despartă, iar alegerea ei urmează, în general, o consoană distinctivă din restul numelui.

Structura numărului e stabilită în art. 23 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002. Textul enumeră trei bucăți, în ordinea asta: indicativul, apoi cifrele, apoi grupul de trei majuscule latine. Indicativul e singura parte care spune ceva despre locul unde s-a făcut înmatricularea, iar el nu se alege de proprietar.

Grupa B, cea mai încărcată

Șapte indicative încep cu B și niciunul nu se poate deduce fără să știi lista. Bacău e BC, Bihor e BH, Bistrița-Năsăud e BN, Botoșani e BT, Brăila e BR, Brașov e BV, Buzău e BZ. La care se adaugă B simplu, singurul indicativ dintr-o singură literă, rezervat Bucureștiului.

Perechea care produce cele mai multe greșeli e BN cu BV. Ambele sunt în Transilvania, ambele apar des pe drumurile din centru, iar a doua literă nu ajută cu nimic: N vine din Năsăud, V vine din Brașov, unde nici măcar nu e a doua literă a cuvântului. Brașovul a primit V fiindcă B, R și S erau deja luate sau prea ambigue.

A doua sursă de confuzie e BR cu BT. Brăila și Botoșani sunt amândouă în est, la mai bine de trei sute de kilometri una de alta, iar pe o plăcuță murdară R și T se citesc aproape la fel.

Grupa S și grupa V, unde se pierde toată lumea

Patru județe încep cu S: Satu Mare este SM, Sălaj este SJ, Sibiu este SB, Suceava este SV. Trei dintre ele au reședința în nordul țării, ceea ce face ca greșeala să pară plauzibilă și să treacă neobservată. Logica din spatele lui SJ pentru Sălaj am desfășurat-o separat, în articolul despre logica indicativelor de județ.

La V lucrurile stau la fel: Vâlcea este VL, Vaslui este VS, Vrancea este VN. Aici a doua literă chiar ajută, dacă o citești ca pe o consoană luată din interiorul numelui. VL are L din Vâlcea, VS are S din Vaslui, VN are N din Vrancea. Aceeași regulă explică și de ce Mehedinți este MH și nu MD, iar Maramureș MM și nu MR.

Regula nu e absolută, dar acoperă majoritatea cazurilor.

Perechile care se citesc greșit pe plăcuță, nu în cap

Există un al doilea tip de confuzie, care nu ține de memorie, ci de font. Pe plăcuța românească, literele sunt scrise cu un caracter îngust, iar la viteză sau în poze comprimate câteva perechi devin aproape identice.

IL, IS și IF se amestecă între ele: Ialomița, Iași și Ilfov. La rezoluție mică, L și F diferă printr-o singură linie orizontală, iar S se rotunjește. GJ și GL sunt și ele o pereche clasică, Gorj și Galați, județe aflate la două sute de kilometri distanță. Iar TL, TM și TR sunt Tulcea, Timiș și Teleorman, trei colțuri diferite ale țării.

Dacă ai o fotografie neclară și vrei să elimini variantele, toate indicativele sunt strânse pe pagina de coduri de județ, unde fiecare apare cu reședința și cu județele vecine. De acolo se restrânge repede: dacă mașina circula pe DN2, TL e mult mai probabil decât TM.

Ce spun cifrele noastre despre județele astea

Un indicativ aglomerat nu înseamnă neapărat un județ mare. Din numerele verificate de utilizatorii noștri, Doljul are cea mai mică rezervă dintre județele pe care le urmărim, cu 6,7% combinații libere din 13.661 verificate, în timp ce Mureșul stă la 8,9% din 9.419. Sunt două județe de mărime apropiată, cu o diferență de disponibilitate care vine din cât de mult au fost cerute combinațiile scurte, nu din câte mașini sunt înmatriculate acolo.

Cifra se citește cu o rezervă: eșantionul e format din combinațiile pe care le-au căutat oamenii, nu dintr-o baleiere completă a județului. Un județ pe care nu îl caută nimeni pare liber pentru că nu a fost întrebat, nu pentru că are loc.

Ce nu poți afla din indicativ

Indicativul spune unde s-a făcut ultima înmatriculare, atât. Nu spune unde locuiește proprietarul acum, fiindcă mutarea într-un alt județ nu obligă la schimbarea numărului decât la o transcriere. Nu spune nici de când e mașina acolo, iar la firme indicativul arată sediul social, care poate fi ales strategic într-un județ complet diferit de cel în care circulă mașina.

Pentru indicativele care nu se pot deduce în niciun fel din numele județului, GR, HR, MS și NT, am scris separat în articolul despre indicativele care nu se ghicesc.

Data viitoare când vezi o plăcuță și nu ești sigur, uită-te la a doua literă și întreabă-te din ce parte a numelui ar putea veni. Dacă tot nu iese, deschide lista de coduri și compar-o cu ce ai citit.