GR, HR, MS, NT: indicativele care nu se ghicesc

· 8 min · Bine de știut

Un anunț de vânzare, o mașină care arată bine, iar la poze se vede plăcuța: GR, apoi cifrele și cele trei litere. Vrei să știi cât ai de condus până acolo și dacă merită drumul, dar indicativul nu îți spune nimic. Nu seamănă cu niciun județ pe care ți-l amintești.

GR e Giurgiu. Din lista de mai jos afli în câteva secunde și restul indicativelor care îi pun în încurcătură pe oameni, plus motivul concret pentru care tocmai acestea nu se pot deduce.

  1. GR este Giurgiu, la 60 de kilometri sud de București, la Dunăre.
  2. HR este Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.
  3. MS este Mureș, reședința Târgu Mureș.
  4. NT este Neamț, reședința Piatra Neamț.
  5. CL este Călărași, DB este Dâmbovița, VN este Vrancea, CV este Covasna, IL este Ialomița.

De ce nu se pot ghici tocmai astea?

Fiindcă toate au ceva în comun: a doua literă nu e a doua literă din numele județului. La Giurgiu, prima e G și a doua sărită tocmai la R. La Harghita, de la H direct la R. La Mureș, de la M la S. La Neamț, de la N la T.

Când indicativul preia primele două litere ale numelui, nimeni nu întreabă. BR pentru Brăila, AR pentru Arad, IS pentru Iași, toate se citesc din prima. Problema apare exact acolo unde prima variantă era deja luată de alt județ sau ar fi produs o confuzie, iar cea de-a doua literă a fost aleasă mai departe în cuvânt, de obicei o consoană cu sonoritate distinctă.

Giurgiu nu putea fi GI, fiindcă grupul ar fi semănat prea mult cu alte forme, iar GU nu spune nimic. R e prima consoană tare care urmează. Același tipar la Harghita, unde HA ar fi fost anost, și la Mureș, unde MU ar fi intrat în conflict cu Muntenia din vechile serii. Tiparul general, cu exemplele lui, e desfășurat în articolul despre logica din spatele indicativelor.

Unde e scrisă lista, de fapt

Aici e partea care surprinde pe multă lume. Regulamentul de aplicare a Codului rutier stabilește la articolul 23 cele trei componente ale numărului. Prima e indicativul, a doua e numărul de ordine scris cu cifre arabe, a treia e grupul de trei majuscule latine.

Ce nu conține regulamentul e o anexă în care să scrie negru pe alb că GR înseamnă Giurgiu. Textul vorbește despre „indicativul județului” ca despre un lucru deja cunoscut, fără să îl definească.

Definiția e mutată în altă parte. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 181/2024 prevede la articolul 26 alineatul (1) că indicativele județelor și al municipiului București, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile și culorile fondului plăcuțelor sunt stabilite prin standard de stat.

Adică lista nu e în Codul rutier și nici în regulamentul lui, ci într-un standard tehnic pe care nu îl poți deschide gratuit ca pe o lege. De aici vine senzația că nimeni nu îți poate arăta actul în care scrie, deși actul există. Ce vezi zilnic e rezultatul lui, aplicat de DGPCI pe plăcuțele emise.

Perechile pe care le încurcă toată lumea

Dincolo de indicativele care nu se pot deduce, există câteva perechi care se citesc corect, dar se rețin greșit fiindcă seamănă între ele. MS și MM stau alături în minte, deși unul e Mureș, în centru, iar celălalt Maramureș, în nord. BC e Bacău și BT e Botoșani, două județe moldovenești pe care le desparte o singură literă. SM e Satu Mare și SV e Suceava, ambele în nord, ambele începând cu S.

Cea mai costisitoare confuzie din categoria asta apare la cumpărarea de la distanță, când cineva pornește spre Satu Mare pentru o mașină înmatriculată la Suceava. Sunt 400 de kilometri între ele.

Dacă vrei să fii sigur, nu te baza pe memorie pentru indicativele de două litere care încep cu aceeași consoană. Le confundă și oameni care conduc de douăzeci de ani.

Indicativul spune unde a fost înmatriculată mașina, nu unde e acum

Confuzia asta produce drumuri degeaba. O mașină cu GR pe plăcuță a fost înmatriculată în Giurgiu, ceea ce înseamnă că proprietarul avea domiciliul acolo la momentul respectiv. Poate s-a mutat între timp, poate mașina a fost vândută și cumpărătorul a păstrat numărul, ceea ce e permis în anumite condiții.

Deci indicativul e o informație despre trecutul dosarului, nu o adresă. Ce se întâmplă concret cu numărul la o vânzare e descris în articolul despre mașinile second-hand.

Care indicative sunt cele mai căutate la noi

Când oamenii vin să își aleagă o combinație, distribuția pe județe nu seamănă deloc cu distribuția populației. Din 6.005 cereri de combinații procesate până acum, Maramureșul strânge 14%, cel mai mult dintre toate, iar Bucureștiul are 8,5%, adică locul patru. Clujul și Constanța sunt între ele.

Explicația probabilă e că MM se citește ca o pereche, arată bine pe plăcuță și e cerut și de oameni care nu au nicio legătură cu Maramureșul, atâta timp cât își pot lua acolo domiciliul sau firma. Bucureștiul, în schimb, are un format aparte, cu trei cifre, tratat separat în articolele despre capitală.

Un lucru pe care îl vedem des și care merită spus: indicativul nu se alege liber. Îl primești în funcție de locul unde se face înmatricularea, deci combinația de litere e singura parte pe care o poți alege efectiv.

Ce faci mai departe cu un indicativ pe care l-ai decodat

Dacă îl cauți fiindcă te interesează o mașină, indicativul îți dă județul de origine al dosarului și cam atât. Restul, adică istoricul, kilometrajul, daunele, se verifică din documentele mașinii și din seria de șasiu, nu din plăcuță.

Dacă îl cauți fiindcă vrei chiar tu un număr în județul acela, deschide pagina de coduri de județe, alege-l pe cel care te interesează și vezi ce combinații de trei litere sunt încă libere acolo.