HR pe plăcuță: Harghita sau Croația?

· 8 min · Bine de știut

Ai văzut o mașină cu HR pe plăcuță, într-o parcare de stațiune sau pe un drum din Ardeal, și ceva nu se leagă: literele sunt cele ale Harghitei, dar plăcuța nu arată ca una obișnuită. Întrebarea pare simplă până când observi că ambele răspunsuri posibile sunt corecte.

HR înseamnă două lucruri, în două locuri diferite ale aceleiași plăcuțe. Mai jos afli, după poziția literelor, dacă ai în față un număr din Harghita sau unul din Croația, câte coduri de țară se mai suprapun cu un județ și de ce aceeași dublă citire apare la GR și la B.

  1. Privește banda albastră din stânga. Literele de sub cercul de stele indică statul de înmatriculare: RO pentru România, HR pentru Croația.
  2. Privește apoi primele litere de pe fondul alb, imediat după bandă. Pe o plăcuță românească, HR în această poziție este județul Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.
  3. Dacă HR apare pe bandă, nu pe fondul alb, vehiculul este înmatriculat în Croația, iar lista indicativelor românești nu se aplică.

De ce apare aceeași pereche de litere în două sisteme?

Pentru că există două liste independente, întocmite de autorități diferite și pentru scopuri diferite. Indicativele de județ servesc evidenței interne și arată unde a fost înmatriculat vehiculul. Semnele distinctive de pe banda albastră servesc circulației dintre state și arată țara. Nu a existat un motiv să fie coordonate, fiindcă un indicativ de județ nu ajunge niciodată pe bandă, iar un cod de țară nu ajunge niciodată pe fondul alb.

Regula benzii este europeană. Regulamentul (CE) nr. 2411/98 obligă statele membre să recunoască semnul distinctiv al statului de înmatriculare afișat în extremitatea stângă a plăcuței, format din una până la trei litere latine majuscule. La aderarea Croației, în 2013, actele europene existente au fost adaptate în bloc prin Regulamentul (UE) nr. 517/2013.

Indicativele județelor sunt, în schimb, o chestiune internă. Potrivit art. 26 din Ordinul MAI nr. 1501/2006, ele se stabilesc prin standard de stat, împreună cu modul de alcătuire a numerelor și cu forma plăcuțelor. Logica după care au fost alese literele fiecărui județ e explicată în articolul despre indicativele care nu urmează numele.

Banda albastră răspunde la întrebarea „ce țară”, fondul alb la întrebarea „ce județ”.

Câte coduri de țară se suprapun cu un județ?

Am pus alături cele 27 de coduri ale statelor membre și cele 42 de indicative românești. Suprapunerile sunt exact trei: B, GR și HR. Restul nu au cum să se încurce. Codurile formate dintr-o singură literă, precum A, D, F sau I, nu corespund niciunui județ, fiindcă singurul indicativ românesc de o literă este B. Cele de trei litere, precum EST, FIN sau SLO, nu au corespondent deloc, iar perechi ca BG, SK sau NL nu figurează printre județe.

GR este indicativul Giurgiului și codul Greciei. Coincidența are și o latură geografică: Giurgiu e unul dintre punctele pe unde se trece Dunărea spre Bulgaria, deci pe drumurile dinspre sud cele două GR pot ajunge la câțiva metri una de alta. Motivul pentru care GR se caută atât de des, alături de HR, MS și NT, are o analiză proprie: GR, HR, MS, NT și literele lor.

B este Bucureștiul și, pe bandă, Belgia. Aici forma plăcuței rezolvă totul dintr-o privire: numărul bucureștean are B pe fondul alb, urmat de trei cifre, în timp ce pe o plăcuță belgiană litera B stă numai pe bandă. Lista completă a indicativelor, cu toate cele 42, se află pe pagina de coduri de județ.

Cum arată un număr de înmatriculare HR din România?

Exact ca oricare alt număr de județ: bandă albastră cu RO, apoi HR, un grup de două cifre și un grup de trei litere. Nu există niciun element grafic care să îl deosebească de un număr din Cluj sau din Vaslui. Tocmai de aceea privirea se oprește pe litere și sare peste bandă, iar confuzia pornește de acolo.

În datele noastre, Harghita apare rar. Cele mai cerute 12 județe strâng 81,7% dintr-un total de 6.311 solicitări de combinații, iar Harghita nu se numără printre ele; ultimul loc din acest clasament îl ocupă Gorjul, cu 198 de cereri. Motivul nu îl putem stabili cu certitudine. Un județ cu mai puține vehicule produce firesc mai puține cereri, dar diferența poate ține și de cât de cunoscut este serviciul nostru în zonă, iar cifrele de față nu separă cele două explicații.

Ce nu se poate deduce din HR

Indicativul arată unde a fost înmatriculat vehiculul, nu cine îl conduce și nici unde se află de obicei. Legătura dintre județ și proprietar trece prin domiciliul, reședința sau sediul acestuia, după cum arată articolul 13 din codul rutier, adică OUG nr. 195/2002, la alineatul (1), însă o mașină din Harghita poate fi condusă zilnic în București de o rudă a titularului, fără ca plăcuța să spună ceva despre asta.

Nici vechimea înmatriculării nu se citește din indicativ. Două mașini cu HR, una înmatriculată acum douăzeci de ani și una săptămâna trecută, arată la fel pe fondul alb. Singurul lucru pe care îl poți afirma sigur, uitându-te la o plăcuță românească cu HR, este că la momentul înmatriculării titularul avea o legătură administrativă cu Harghita.

La o plăcuță croată, limita e și mai mare: ea nu intră deloc în evidența românească, deci nicio verificare de număr făcută aici nu o poate găsi. Dacă introduci literele de pe o asemenea plăcuță într-un formular românesc, rezultatul se referă la o combinație din Harghita, nu la mașina pe care ai văzut-o.

Data viitoare când vezi HR, citește întâi banda: dacă scrie RO, deschide pagina județului Harghita și continuă de acolo; dacă scrie HR, notează că mașina e croată și nu mai căuta indicativul în lista județelor.